Şi până nu vom înceta să considerăm România ideală ca fiind o statuie sus pe un piedestal, la care nu vom putea ajunge, sau ca o epoca de aur sau platină care a trecut sau pe lângă care am trecut, până nu vom comporta de parcă ne uităm la România la televizor – 2D, plat şi undeva departe – transmis în direct de Cătălin Radu Tănase şi subiect de analiză-bârfă după aceea în studio, nu vom înţelege ce avem de făcut. Iar ceea ce avem de făcut este în noi, pentru noi.

Iar în România ideală nu ar trebui să ne punem întrebarea Cum ar trebui să arate România?

Text trimis de Sorin Dincea prin email. Trimiteti contributiile voastre la clickio at gmail punct com, cu mentiunea Pentru Romania Ideala.

1. Sa nu furam (VIII). unul de la altul, unul de la toti, unul de la nimeni sa nu furam deloc. Deci sa ne definim fiecare care’s lucrurile noastre, care’s ale altora si cum putem interactiona cu ele.

2. Sa nu ucidem (VI). Ganduri, idei, proiecte, oameni, institutii, cancepte sau alte “lucruri” care nu ne plac, ne enerveaza sau pur si simplu sunt “usor de omorat”. Asta nu inseamna sa-l poftim pe hot in casa, ci doar sa ignoram/indreptam in loc sa ucidem.

3. Sa nu preacurvim (VII) si as include aici si sa nu marturisim stramb (IX), sa nu ravnim la bunul aproapelui (X). In sensul de a evita ipocrizia, dublu standard si motivatiile ascunse.

Si daca am putea sa respectam toate astea, am fi si mai curati, si mai putin suspiciosi, si-s convins c-am putea “coopera” mai bine. Iar daca si statul ar putea sa le respecte atunci ne-am respecta mai mult si probabil si cetatenii ar fi mai implicati.

Articol preluat de aici de pe blogul autorului, Cristi Parvan, www.parvan.ro

“imi doresc ca statul roman sa nu imi mai puna piedici”. Dar cu aceasta reformulare mi-am atins limitele constructivismului.

Serios vorbind acum, nu am niciun fel de dorinte in privinta Romaniei, cu atat mai putin un ideal de Romanie, si cred ca un astfel de exercitiu este periculos – prezentarea idealului, adica – pentru ca genereaza niste asteptari nesanatoase, din punctul meu de vedere. Ma mai infricosez si la ideea idealurilor colective care sunt prea aproape de utopii colective…
Personal, cred ca un exercitiu mai sanatos ar fi ala in care am spune ce nu dorim de la Romania si ne angajam sa facem singuri – sau unde am avea nevoie ca Romania sa ne mai scuteasca…”

Da, ai dreptate, un ideal poate fi definit prin includere (sa adaugam idei pe care le-am dori) sau prin excludere (sa adaugam idei pe care NU le-am dori), de aceea esti invitata mea sa ne povestesti pe indelete ce nu ne dorim de la Romania ideala si ce putem face sa rezolvam fiecare din probleme. Prin asta se deosebeste initiativa noastra de Zidul plangerii de la Realitatea.

1. Sa ne dea niste oameni care sa scrie Declaratia de Independenta si pentru noi. Independenta de prostie, de aroganta, de vorba lunga, de meeting-uri, de suspendari si biletele. Independenta de politicieni, indiferent de partea barcadei pe care s-ar afla ei.

2. De la stat, as cere indiferenta. De cand sunt editor la Avocatnet.ro, imi trec prin mana toate modificarile legislative la scurta vreme dupa ce devin oficiale. Uneori, chiar si inainte. Si, din toate modificarile astea, inteleg ca statul e cel mai prost client al firmei mele. Nu imi da nimic si imi cere mai mult decat ii pot da.

3. De la oamenii din Romania, as cere o doza mai mare de incredere in propriile lor forte. Si o doza mai mare de implicare, nu la vot ci chiar la deciziile in sine. Sunt sigur ca, undeva, exista politicieni mai buni decat cei pe care ii avem deja si la putere si in opozitie. Sunt sigur ca undeva exista un presedinte mai bun si un prim-ministru mai bun, ori niste ministri cu mai multe sanse sa se impuna decat Dl. Vladescu, Vosganian & company.

text preluat de aici de pe blogul autorului, www.articole.com

2. Vreau sa nu trebuiasca sa le explicam strainilor ca inca avem multe bube, dar ne schimbam repede. Sa stie ei cum suntem si cate parale facem.

3. Vreau sa investeasca tot ce se poate in educatie. Restul sunt detalii.

text preluat de aici de pe blogul autorului, www.catastif.com

2. Mai multi oameni inteligenti si mai putini “destepti”. Adica, toleranta si intelegere, ca astea fac diferenta intre cele doua categorii.

3. Bun simt, ca mai mult nu strica niciodata, insa mai putinul se simte. De la distanta.

(text preluat de aici pe blogul autorului, www.clickio.ro)