…daca tot cer ceva de la tara mea, ar trebui sa fac un exercitiu de imaginatie si sa o consider o fiinta vie, cu dorinte si puteri pe masura dimensiunilor sale. In conditiile astea, i-as cere:
1. Sa ne dea niste oameni care sa scrie Declaratia de Independenta si pentru noi. Independenta de prostie, de aroganta, de vorba lunga, de meeting-uri, de suspendari si biletele. Independenta de politicieni, indiferent de partea barcadei pe care s-ar afla ei.
2. De la stat, as cere indiferenta. De cand sunt editor la Avocatnet.ro, imi trec prin mana toate modificarile legislative la scurta vreme dupa ce devin oficiale. Uneori, chiar si inainte. Si, din toate modificarile astea, inteleg ca statul e cel mai prost client al firmei mele. Nu imi da nimic si imi cere mai mult decat ii pot da.
3. De la oamenii din Romania, as cere o doza mai mare de incredere in propriile lor forte. Si o doza mai mare de implicare, nu la vot ci chiar la deciziile in sine. Sunt sigur ca, undeva, exista politicieni mai buni decat cei pe care ii avem deja si la putere si in opozitie. Sunt sigur ca undeva exista un presedinte mai bun si un prim-ministru mai bun, ori niste ministri cu mai multe sanse sa se impuna decat Dl. Vladescu, Vosganian & company.
text preluat de aici de pe blogul autorului, www.articole.com
mai 23, 2007 la 2:35 pm
1. declaratia de independenta trebuie nu doar scrisa ci si “acceptata”. Din pacate ne lovim zi de zi de imense dovezi de dependenta, de toate felurile.
2. eu unu m-as multumi si cu un pic de decenta, cu puterea de a accepta ca n-are nici competente nici solutii in toate problemele. Si de aici cred c-ar rezulta si mai multa indiferenta dar si mai multa performanta in zonele in care ramane competent.
3. Nu le poti oamenilor sa se azvarle in rahat ca sa para rahatul mai “uman”. Pt asta trebuie … “vointa politica” adica oameni care sa-si doreasca lucruri certe si lucruri realizabile.